Nu incep si eu sa ma plang de criza economica. As fi de-a dreptul ipocrita sa ma vaiet cat de greu o ducem, cand de fapt week-end-ul asta m-a prins cu bani in buzunar, mai multi decat am putut sa cheltui. Asta pentru ca nu am reusit sa ajung nicaieri...a fost un week-end de criza de burta, criza de nervi, criza de timp (asta persista de cateva luni, de altfel).
Trebuia sa fie primul week-end linistit in familie dupa mai mult de 2 luni.Mai aveam ceva mancare gatita pentru sambata si programul era stabilit: vineri seara pizza in familie, sambata dimineata leneveala, pe la 3 mergem la Babyexpo s-o cunosc in sfarsit pe Diana si sa vad cu ochii mei noutatile, iar de acolo sa iau si un cadou pentru Mircea care ne astepta la petrecere. Duminica dimineata baietii merg la cumparaturi, apoi eu gatesc si dupa amiaza iesim la plimbarica toti.
Lucrurile au mers bine pana vineri seara.Dupa ce a savurat 2 bucati pe pizza si o cana cu lapte Danut a zis ca-l doare burta. Treaba s-a imputit (e unul cuvintele preferate ale lui Danut, altfel nu l-as fi folosit ) rapid, a vomat toata noaptea, a facut si diaree. M-au trezit si pe mine de 2 ori sa-i ajut la schimbat pijamale si lenjerii , dupa aceea a fost o treaba rezolvata intre barbati. A zacut si sambata , si duminica, si cred ca daca nu-l lasam sa se joace un pic la calculator (dupa 4 saptamani de pauza) ar fi mai zacut si acum.
Sambata dimineata, in loc de relaxarea promisa, a trebuit sa spal cele 3 randuri de lenjerii si de pijamale afectate puternic de criza de burta a lui Danut, sa fac curatenie, sa aspir si sa aerisesc bine camera lui Danut si baia lui, afectate si ele de aceeasi problema. Pe la orele 2 dupa pranz, Catinca s-a culcat, baietii dadeau ochii peste cap, drept urmare am decis: sarim Babyexpo, facem nani acum si apoi mergem la Mircea.S-a trezit cu febra , dar am decis totusi sa-l scot din casa, poate isi revine , si bine am facut pentru ca reusit sa iasa din starea aceea de rau. Am ratat totusi bunatate si frumusete de tort, am fost pentru prima oara spargatori de chef si ne-am intors pe la 10 acasa.
Duminica dimineata am avut eu un moment de criza de nervi combinata cu criza de timp. Pe aragazul meu cu 4 ochiuri am jonglat cu 5 oale in care fierbeau : supa cu vita a Catincai, supa de pui pentru Danut si noi, pastele, sosul pentru paste si cu o tigaie in care se caleau ciupercile si sunca pentru paste. Intr-un moment de cumpana am evaluat rapid oferta de pe blatul din bucatarie: o cutie de suc de portocale 100% (din comert), o cutie cu suc de ananas 100% ( din comert), apa plata, bere fara alcool (nelipsita din dieta mea zilnica), o cutie de cola primita bonus la comanda de pizza si o sticla de vin rosu desfacuta. Ca o mama responsabila si care lupta pentru un stil de viata sanatos, am desfacut evident doza de cola si am baut-o pe nerasuflate.
Somnul meu de dupa amiaza l-am inlocuit cu o ultima repriza de martishorit, va povestesc eu mai incolo ce-i ala, care s-a prelungit si dupa ce s-a trezit Catinca. Fata cuminte, a stat in patut o vreme , sa pot termina. Ea cand sta acolo are un sport principal: sa arunce din patut jucariile. Sau poate e o forma de comunicare cu vecinii de la etajele inferioare, cine stie? cand are ceva de spus vecinilor de la etajul 2 arunca jucarii mai mici si mai usoare, dar cand da drumul sfesnicelor de lemn de biblioteca pe parchet si cand arunca cu masinutele ei cantatoare din patutz sunt sigura ca bucuria vecinilor de la etajul 2 este impartasita si de cei de la 1 si parter, si chiar de nenea care umbla prin beci cateodata sa verifice tevile. Probabil intr-un astfel de moment rezistenta uneia dintre jucarii a fost slabita, si astfel s-a putut ca 2 bucati de plastic sa ajunga in gura fetei. Nu stiu cum am ajuns la ea si in ce ordine am executat manevrele: deget bagat pe gat, lovit cu palma intre omoplati si intors si scuturat copilul cu capul in jos, cert este ca am scos bucata buclucasa si pe sora ei, care era inca in gura, nu ajunsese in gat. Ufffff...
Dimineata asta m-am trezit fericita ca e soare afara, ca a venit primavara, ca implinesc 7 ani de cand am incetat sa fiu domnisoara Cazacu, si de ce nu, ca week-end-ul de criza s-a incheiat. Nu am apucat sa ma misc prea mult prin pat, ca m-a apucat o durere de burta, am fugit la baie si...de atunci, tot fug la baie din 10 in 10 minute. Si in loc sa-mi savurez cafelutza de dimineata savurez un ceai de menta.
PS: timpul e cel care m-a impiedicat sa scriu de ceva vreme, dar am la subiecte pe care vreau sa vi le impartasesc.....rabdare, da? :)
duminică, 28 februarie 2010
vineri, 29 ianuarie 2010
Cateva poze recente
Sunt bune broscutele, dar se poate data viitoare sa puneti si niste spuma cu gust de banane? Musetelul asta ma plictiseste....
Danut se pare ca are nevoie de ajutor la puzzle...

Azi mi-a dat mami rochitza
...si azi la fel....
Catinca, poti s-o prinzi?
Am gasit o jucarie in cos.
Cate probleme am, trebuie sa ma gandesc la toate...
De cand cu gerul asta e tare frig la bucatarie. Mi-au pus basma.
Am dormit amandoi pana ne-am umflat de somn.Danut nu poate nici sa deschida ochii.

Danut se pare ca are nevoie de ajutor la puzzle...

Azi mi-a dat mami rochitza

...si azi la fel....
Catinca, poti s-o prinzi?
Am gasit o jucarie in cos.
Cate probleme am, trebuie sa ma gandesc la toate...
De cand cu gerul asta e tare frig la bucatarie. Mi-au pus basma.
Am dormit amandoi pana ne-am umflat de somn.Danut nu poate nici sa deschida ochii.
joi, 28 ianuarie 2010
Maine e vreme de parc!!!

Ufff, nu mai suportam vremea asta! Noroc ca, dupa canicula de zilele astea, pentru maine au anuntat o racorire usoara , ploaie dimineata si undeva la 28-29 grade maine la pranz.
O sa mergem in parc la dr. taberei 34, unde e umbra si o fantana arteziana si e foarte placut vara. Catinca a primit o salopeta de bumbac 3/4, si o camasa in carouri super dragutze. Cum am slabit peste asteptari, mi-am calcat rochia de in luata de la Vama Veche acum cativa ani si imi vine super, asa ca o sa fim 2 dragutze cu un cavaler. Danut se hotaraste in ultimul moment cu ce se imbraca, se imbraca singur si de obicei foarte potrivit, asa ca abia astept sa vad cu ce ma surprinde maine.
Trebuie sa trecem si pe la piata inainte, poate gasim cirese frumoase. Aici langa noi au in fiecare zi capsuni coapte si parfumate, romanesti, care imi plac si mie si copiilor, dar am pofta si de niste cirese sau caise proaspete.
Si ca ziua sa fie desavarsita, poate avem noroc ca la intoarcere sa adoarma Catinca in sling si sa pot savura cu Danut o inghetata de ciocolata. Anul trecut am mancat tone de inghetata de vanilie, Catinca era prea mica si mi-era teama cu alaptatul, dar acum merge un pic de ciocolata in lapte.
Va asteptam si pe voi!
p.s. in viata o fi ca-n fotbal, daca imi doresc suficient de tare se poate indeplini???Daca mai tine frigul asta ori o iau razna, ori am luat-o deja.
marți, 26 ianuarie 2010
Perle de la Danut
-Ce ai invatat azi la gradinita, Danut?
-Despre animalele domestice...
-Adica?
-Cele care traiesc pe langa casa omului.
-Bravo! Si ce animal domestic cunosti tu?
-Gaina! zice el fericit
-Bravo, si altul?
-...cocosul...
-Am inteles astea, toate pasarile din gospodarie, gaini, rate, gaste, curci, etc... Zi-mi si unele cu blana..
Se gandeste el un pic si zice:
-Iepurele???
-Sigur ca da. Altele ar mai fi pisica, cainele, nu-i asa? Dar unul cu...sorici?
-Soarecele! spune el fara nici o ezitare.
Incurajata de succesul acestei lectii, peste cateva zile trec mai departe si gasim intr-o enciclopedie pentru copii ceva despre mamifere. Acolo explicatia simpla, clasica: nasc puii vii si-i hranesc cu lapte. Si in continuare ursuletul care povestea afirma: "si tu esti un mamifer!". Convinsa ca prin acesta afirmatie am eliminat specia umana din discutie, eu trec mai departe:
- Tu ce mamifer mai stii?
- ....
- Hai ca ai vazut la mamaie la tara, animale care nasc puii vii, adica ies din burtica de la mama lor, nu cele care ies din ou...
- ...
- Si care manaca laptic de la mama lor... incerc eu, convinsa ca-si va aminti de cele cateva generatii de pisoi pe care le-a urmarit din burta pisicii pana au crescut si au plecat de acasa...
Deodata fatza lui se lumineaza:
- STIU!!!!
- Spune!
- CATINCA!
-Despre animalele domestice...
-Adica?
-Cele care traiesc pe langa casa omului.
-Bravo! Si ce animal domestic cunosti tu?
-Gaina! zice el fericit
-Bravo, si altul?
-...cocosul...
-Am inteles astea, toate pasarile din gospodarie, gaini, rate, gaste, curci, etc... Zi-mi si unele cu blana..
Se gandeste el un pic si zice:
-Iepurele???
-Sigur ca da. Altele ar mai fi pisica, cainele, nu-i asa? Dar unul cu...sorici?
-Soarecele! spune el fara nici o ezitare.
Incurajata de succesul acestei lectii, peste cateva zile trec mai departe si gasim intr-o enciclopedie pentru copii ceva despre mamifere. Acolo explicatia simpla, clasica: nasc puii vii si-i hranesc cu lapte. Si in continuare ursuletul care povestea afirma: "si tu esti un mamifer!". Convinsa ca prin acesta afirmatie am eliminat specia umana din discutie, eu trec mai departe:
- Tu ce mamifer mai stii?
- ....
- Hai ca ai vazut la mamaie la tara, animale care nasc puii vii, adica ies din burtica de la mama lor, nu cele care ies din ou...
- ...
- Si care manaca laptic de la mama lor... incerc eu, convinsa ca-si va aminti de cele cateva generatii de pisoi pe care le-a urmarit din burta pisicii pana au crescut si au plecat de acasa...
Deodata fatza lui se lumineaza:
- STIU!!!!
- Spune!
- CATINCA!
luni, 25 ianuarie 2010
Un blog de succes sau unde dai si unde crapa
Va spuneam pe la inceputuri de ce m-am hotarat sa-mi fac un blog. Amintiri, chestii utile, perle pentru bunici si matusici, etc. Surpriza mea a fost sa constat ca am mai multi cititori decat ma asteptam, desi nu am facut mare promovare, doar ca mi-l pun ca status pe messenger. Asta in ciuda faptului ca ma pricep foarte putin la treburi tehnice si internet in general. Dar succesul il da sufletul pus in ceea ce scriu si nu calitatile tehnice, nu?
Sotul meu se pricepe mult mai bine decat mine la calculator. Cel putin asa presupun. Adica eu ma pricep atat de putin incat il cred pe cuvant cand imi spune cate ceva, ca doar nu am cum sa-l verific. Daca cineva mi-ar vorbi 10 minute in japoneza si la sfarsit mi-ar spune ca a fost un poem de dragoste eu as rosi usor, desi el ar fi putut sa citesca din cartea de telefon. Asa si cu sotul meu si calculatorul. Bine, presupun ca stand atatea ore la calculator s-o fi lipit ceva de el, nu? Stiti, el e genul care ajunge acasa si in timp ce-si descheie primul nasture de la camasa cu mana cealalata e pe butonul de start, iar seara tarziu arde de nerabdare sa-si pupe copiii si nevasta de noapte buna. Iar dau din casa si se supara ca sunt prea personala pentru un blog public.
Cum spuneam, pricepandu-se mai bine ca mine a inceput sa ma ajute. Pentru inceput mi-a bagat reclame, sa mai mananca si gura la copilashii mei ceva (mai dati si voi un click, ca si cum v-ar interesa, mai fac si eu un ban cinstit).
Apoi m-a invatat unde sa intru sa vad traficul de pe blog. De unde sunt, de unde vin, cat stau, ce citesc cei care ajung pe aici. Nu va speriati, nu va urmaresc, sunt doar niste statistici pe care nu le purec sa vad ce vreti de la mine, oricine ati fi sunteti bineveniti. Vazand ca il depasesc in popularitate, a inceput sa caute explicatii, ca cica multi ajung aici din greseala si ies repede.
-Cum din greseala?
-Adica au cautat altceva si au ajuns la tine pe blog, ca uite , ti-a crescut rata de abandon...
-Daca zici tu...Da' de unde ai vazut?
-Pai uite ce au cautat ei pe google si au ajuns la tine:

Sa mori de ras si alta nu. De departe, cel mai tare a fost un utilizator din Giurgiu, barbat presupun, care ajuns la mine pe blog cautand, nici mai mult, nici mai putin decat :
A nimerit bineinteles la postarea despre Revelion, cu buzele fierbinti.
-Ti-am zis eu ca e prea erotica faza aia! sare Razvan razand.
-Romantica poate, da' erotica...
Uite ca era erotica frate!
Iti dai seama, culmea ghinionului : sa cauti femei in sanii goi si sa gasesti una cu sanii plini si cu un copil agatat de ele!!!
Sotul meu se pricepe mult mai bine decat mine la calculator. Cel putin asa presupun. Adica eu ma pricep atat de putin incat il cred pe cuvant cand imi spune cate ceva, ca doar nu am cum sa-l verific. Daca cineva mi-ar vorbi 10 minute in japoneza si la sfarsit mi-ar spune ca a fost un poem de dragoste eu as rosi usor, desi el ar fi putut sa citesca din cartea de telefon. Asa si cu sotul meu si calculatorul. Bine, presupun ca stand atatea ore la calculator s-o fi lipit ceva de el, nu? Stiti, el e genul care ajunge acasa si in timp ce-si descheie primul nasture de la camasa cu mana cealalata e pe butonul de start, iar seara tarziu arde de nerabdare sa-si pupe copiii si nevasta de noapte buna. Iar dau din casa si se supara ca sunt prea personala pentru un blog public.
Cum spuneam, pricepandu-se mai bine ca mine a inceput sa ma ajute. Pentru inceput mi-a bagat reclame, sa mai mananca si gura la copilashii mei ceva (mai dati si voi un click, ca si cum v-ar interesa, mai fac si eu un ban cinstit).
Apoi m-a invatat unde sa intru sa vad traficul de pe blog. De unde sunt, de unde vin, cat stau, ce citesc cei care ajung pe aici. Nu va speriati, nu va urmaresc, sunt doar niste statistici pe care nu le purec sa vad ce vreti de la mine, oricine ati fi sunteti bineveniti. Vazand ca il depasesc in popularitate, a inceput sa caute explicatii, ca cica multi ajung aici din greseala si ies repede.
-Cum din greseala?
-Adica au cautat altceva si au ajuns la tine pe blog, ca uite , ti-a crescut rata de abandon...
-Daca zici tu...Da' de unde ai vazut?
-Pai uite ce au cautat ei pe google si au ajuns la tine:

Sa mori de ras si alta nu. De departe, cel mai tare a fost un utilizator din Giurgiu, barbat presupun, care ajuns la mine pe blog cautand, nici mai mult, nici mai putin decat :
A nimerit bineinteles la postarea despre Revelion, cu buzele fierbinti.-Ti-am zis eu ca e prea erotica faza aia! sare Razvan razand.
-Romantica poate, da' erotica...
Uite ca era erotica frate!
Iti dai seama, culmea ghinionului : sa cauti femei in sanii goi si sa gasesti una cu sanii plini si cu un copil agatat de ele!!!
duminică, 24 ianuarie 2010
Catinca la 9 luni
Mai avem 2 zile si implinim 9 luni. Acest subiect e o fila de jurnal de bebelus, asa ca cei neinteresati de treburile bebelusilor pot sa-l sara linistiti, ca nu pierd nimic. Cei interesati sper sa gaseasca chestii utile asa cum gasesc eu dupa 4 ani in jurnalul lui Danut.

LA 9 luni Cantinca are 8,6 kg si 72 cm. Chiar daca nu exista dimensiuni exacte recomandate la varstele astea, doar orientative, imi place sa cred ca e un fel de 90-60-90 pentru bebelusi. Adica nu e slaba, dar nici grasa, are forme frumoase, dar nu pufoase, e inaltutza, dar nu exagerat de lungutza. Fata mea este model, ce mai!
Are 2 dinti, incisivii centrali de jos, aparuti la 8 luni si o saptamana si 8 luni si 3 saptamani.
Merge de-a busilea de la 7 luni si o saptamana, se ridica in picioare sprijinita de orice (patut, perete, persona aflata in apropiere, de la 7 luni si jumatate. Spune mama si tata de ceva vreme, face bravo, il striga pe Dan destul de clar, spune pa si face cu manutza, face cu degetul semn ca "nu e voie", canta (na-na -na-na) mai ales impreuna cu Razvan si mai rar cu noi ceilalti, plescaie din gura atunci cand o pupa cineva sau ne vede ca ne pupam noi (adica eu cu Danut, ca ne pupam toata ziua). In rest pe limba ei, ba-ba, na-na, pa-pa, etc., cateodata potolit, altadata insistent sau chiat cu glas foarte ridicat (mai ales aseara pe la 23:15, se certa rau cu cineva...).

Cat despre mancarica am mai scris pe aici, dar voi sintetiza din nou, mai ales ca stiu pe cineva foarte interesata in acest moment care poate nu are timp sa rasfoaisca tot (salut, Mia!).
Dimineata, pana pe la 12-13 papa doar san. Daca se trezeste devreme, 7 jum -8 manaca odata la trezire, apoi din nou dupa vreo 2 are si inca odata cand ii vine somnul si mai trage o portie de titi. Daca se trezeste mai tarziu, doar 2 mese, la trezire si la nani urmator. De ce nu-i dau fructe mai devreme? pentru ca nu se omoara cu ele si e al naibii de greu sa-i dai cu lingurita sau chiar bucatele unui copil somnoros.
Fructele sunt partea mai dificila. Avem zile cand nu mananaca deloc, zile in care a muscat si papat 2-3 centimetri de banana si a supt 3-4 clinisori de mandarina, zile bune in care mananca 50-60 g de piure de fructe , dar asta doar daca in el mai mult de 3 sferturi inseamna mango iar restul para sau mandarina, zile mai putin bune in care a baut cu paharul suc de mandarina cu para, si zile mai proaste in care nu a acceptat nimic din toate astea. In continuare mar categoric nu pasat , doar intreg, curatat de coaja si lins din el.
Pranzul e un vis la noi. Si aici sortimentul nu e foarte variat, dar asta e masa pe care o mananca frumos de vreo 2 luni. O baza de supica dintr-un morcov marisor, pastarnac(cam jumate din morcov) si un cartof mic, la care se adauga brocoli sau spanac sau dovlecel. Ardei gras si o foaie de ceapa cand am la indemana le fierb in supa, dar nu le pasez. Se adauga piept de pui, sau carne de vita (clar preferate) ficatel, ou si peste cam o data pe saptamana. O chestie pe care am observat-o, carnea pasata in blender face supa lipicioasa si isi schimba si gustul, dar daca tai carnea pe fund cu cutitul si o adaug la sfarsit in legumele pasate o mananca mai bine. Nu are o problema cu bucatelele, din contra ii dau si separat bucatele de carne sau legume. Toate cele de mai sus, legume sau carnite au fost introduse separat sub forma de bucatele si au ajuns in supa doar dupa ce m-am convins ca le vrea, ii plac si nu are nici o reactie urata la ele. De ce totusi nu am ramas la bucatele? Pentru ca , in ciuda primei impresii, Catinca e rea de foame si pofticioasa si cand ii place ceva atunci vrea, vrea mai mult si vrea mai repede, daca se poate continuu, asa ca lapticul probabil. Atunci vine supa asta, cu noi la masa, si pana terminam noi de mancat ea e deja satula si isi face de lucru cu diverse ( bucatele de paine, de legume, etc). Dupa supa, face o pauza si apoi iar lapte, la culcare.
Spre seara avem iaurt simplu, de mult si fara pauza, cateodata tot, cateodata o jumatate. Inca o masa de lapte.
De o saptamana i-am luat cereale. Ii dau seara o portie de cerele fara lapte, facute cu apa. Asa ca pe mamaliga. Pentru ca lapte praf nu i-am dat pana acum, iar facute cu lapte de la mine ies naspa, oricate cereale as pune se taie si se fac apoase si nu are rabdare sa le manace cu lingurita, iar in biberon nu vreau sa i le dau.Ii dau o jumatate de portie , maxim 100g, si apoi mergem la culcare si suge ca sa-si completeze portia intreaga. Si inca de 3-4ori pe noapte buna. Pe noapte rea, mai des.
Cam asta ar fi, zic eu. Asa, sa ramana aici sa citesc cand o avea bebe3 aproape 9 luni si sa pot compara :) .
LA 9 luni Cantinca are 8,6 kg si 72 cm. Chiar daca nu exista dimensiuni exacte recomandate la varstele astea, doar orientative, imi place sa cred ca e un fel de 90-60-90 pentru bebelusi. Adica nu e slaba, dar nici grasa, are forme frumoase, dar nu pufoase, e inaltutza, dar nu exagerat de lungutza. Fata mea este model, ce mai!
Are 2 dinti, incisivii centrali de jos, aparuti la 8 luni si o saptamana si 8 luni si 3 saptamani.
Merge de-a busilea de la 7 luni si o saptamana, se ridica in picioare sprijinita de orice (patut, perete, persona aflata in apropiere, de la 7 luni si jumatate. Spune mama si tata de ceva vreme, face bravo, il striga pe Dan destul de clar, spune pa si face cu manutza, face cu degetul semn ca "nu e voie", canta (na-na -na-na) mai ales impreuna cu Razvan si mai rar cu noi ceilalti, plescaie din gura atunci cand o pupa cineva sau ne vede ca ne pupam noi (adica eu cu Danut, ca ne pupam toata ziua). In rest pe limba ei, ba-ba, na-na, pa-pa, etc., cateodata potolit, altadata insistent sau chiat cu glas foarte ridicat (mai ales aseara pe la 23:15, se certa rau cu cineva...).
Cat despre mancarica am mai scris pe aici, dar voi sintetiza din nou, mai ales ca stiu pe cineva foarte interesata in acest moment care poate nu are timp sa rasfoaisca tot (salut, Mia!).
Dimineata, pana pe la 12-13 papa doar san. Daca se trezeste devreme, 7 jum -8 manaca odata la trezire, apoi din nou dupa vreo 2 are si inca odata cand ii vine somnul si mai trage o portie de titi. Daca se trezeste mai tarziu, doar 2 mese, la trezire si la nani urmator. De ce nu-i dau fructe mai devreme? pentru ca nu se omoara cu ele si e al naibii de greu sa-i dai cu lingurita sau chiar bucatele unui copil somnoros.
Fructele sunt partea mai dificila. Avem zile cand nu mananaca deloc, zile in care a muscat si papat 2-3 centimetri de banana si a supt 3-4 clinisori de mandarina, zile bune in care mananca 50-60 g de piure de fructe , dar asta doar daca in el mai mult de 3 sferturi inseamna mango iar restul para sau mandarina, zile mai putin bune in care a baut cu paharul suc de mandarina cu para, si zile mai proaste in care nu a acceptat nimic din toate astea. In continuare mar categoric nu pasat , doar intreg, curatat de coaja si lins din el.
Pranzul e un vis la noi. Si aici sortimentul nu e foarte variat, dar asta e masa pe care o mananca frumos de vreo 2 luni. O baza de supica dintr-un morcov marisor, pastarnac(cam jumate din morcov) si un cartof mic, la care se adauga brocoli sau spanac sau dovlecel. Ardei gras si o foaie de ceapa cand am la indemana le fierb in supa, dar nu le pasez. Se adauga piept de pui, sau carne de vita (clar preferate) ficatel, ou si peste cam o data pe saptamana. O chestie pe care am observat-o, carnea pasata in blender face supa lipicioasa si isi schimba si gustul, dar daca tai carnea pe fund cu cutitul si o adaug la sfarsit in legumele pasate o mananca mai bine. Nu are o problema cu bucatelele, din contra ii dau si separat bucatele de carne sau legume. Toate cele de mai sus, legume sau carnite au fost introduse separat sub forma de bucatele si au ajuns in supa doar dupa ce m-am convins ca le vrea, ii plac si nu are nici o reactie urata la ele. De ce totusi nu am ramas la bucatele? Pentru ca , in ciuda primei impresii, Catinca e rea de foame si pofticioasa si cand ii place ceva atunci vrea, vrea mai mult si vrea mai repede, daca se poate continuu, asa ca lapticul probabil. Atunci vine supa asta, cu noi la masa, si pana terminam noi de mancat ea e deja satula si isi face de lucru cu diverse ( bucatele de paine, de legume, etc). Dupa supa, face o pauza si apoi iar lapte, la culcare.
Spre seara avem iaurt simplu, de mult si fara pauza, cateodata tot, cateodata o jumatate. Inca o masa de lapte.
De o saptamana i-am luat cereale. Ii dau seara o portie de cerele fara lapte, facute cu apa. Asa ca pe mamaliga. Pentru ca lapte praf nu i-am dat pana acum, iar facute cu lapte de la mine ies naspa, oricate cereale as pune se taie si se fac apoase si nu are rabdare sa le manace cu lingurita, iar in biberon nu vreau sa i le dau.Ii dau o jumatate de portie , maxim 100g, si apoi mergem la culcare si suge ca sa-si completeze portia intreaga. Si inca de 3-4ori pe noapte buna. Pe noapte rea, mai des.
Cam asta ar fi, zic eu. Asa, sa ramana aici sa citesc cand o avea bebe3 aproape 9 luni si sa pot compara :) .
joi, 21 ianuarie 2010
Batista bebelusului
In ciuda temerilor legate de aparitia Politiei sau a Protectiei copilului la usa noastra, am decis ca trebuie sa folosim aspiratorul nazal pentru a desfunda nasul Catincai. Dupa faza in care stranuta si-i scotea singura, mucisorii au ajuns in faza in care s-au parguit bine si o iau pe partea cealalata, adica se duc in gat si o impiedica sa respire, mai ales atunci cand suge.
Trebuie sa definim notiunea de aspirator nazal. Exista varianta de pompita mica, o para cu varful ascutit care se introduce pe o nara si care aspira mucisorii, si exista batista bebelusului (dati cautare pe goagal si gasiti gramada). Oricat de teribil ar suna, folosita impreuna cu aspiratorul casnic da rezultate extraordinare. Danut avea aproape 2 ani cand am descoperit aceasta chestie si a acceptat din prima s-o folosim cu aspiratorul si era si el incantat ca avea nasul liber in cateva secunde. Ba mai mult, ma punea sa-i scot si noaptea cu "apatolu' ". L-am folosit cu succes pana pe la 4 ani, adica si inainte si dupa ce l-am operat de polipi.
Dar Catinca nu vrea. Iar cand Catinca nu vrea ceva, e foarte clar pentru toata lumea ca nu trebuie insistat. Ce sa fac eu in cazul asta? Stiu ca-i face bine sa-i scot, dar nu stiti cum poate sa faca. Nu plange, nu tipa, nu urla. Racneste din toate puterile, se inroseste la fata, se zvarcoleste din maini si din picioare, in momentul in care ma ating de ea, dar si mult dupa aceea, poti crede ca o tai cu cutitul si pui sare. Eu cum naiba sa rezist la asta, cum sa ma gandesc ca ii fac un bine??? Cineva mi-a zis s-o duc la Budimex sau Gr. Alexandrescu s-o aspire ei. Trecand peste distanta, ca ar dura o ora pana acolo si una inapoi, nu mai vorbim ca masina e ingropata in zapada, acolo cum credeti ca s-ar purta? Au aia putere de convingere mai mare ca mine, o aspira sub hipnoza? Plus ca daca n-as fi langa ea, ar plange din start dupa mine? M-as simti mai impacata cu gandul ca au chinuit-o altii si eu nu am asistat, sau am asistat neputincioasa?
Deci, revin la intrebarea anului pentru mine: ce e mai bine pentru puiul meu? Cu zambetul larg si mucii in gat, sau cu lacrimi pe obraz si mucii in batista? Ca doar o cheama batista bebelusului....
Trebuie sa definim notiunea de aspirator nazal. Exista varianta de pompita mica, o para cu varful ascutit care se introduce pe o nara si care aspira mucisorii, si exista batista bebelusului (dati cautare pe goagal si gasiti gramada). Oricat de teribil ar suna, folosita impreuna cu aspiratorul casnic da rezultate extraordinare. Danut avea aproape 2 ani cand am descoperit aceasta chestie si a acceptat din prima s-o folosim cu aspiratorul si era si el incantat ca avea nasul liber in cateva secunde. Ba mai mult, ma punea sa-i scot si noaptea cu "apatolu' ". L-am folosit cu succes pana pe la 4 ani, adica si inainte si dupa ce l-am operat de polipi.
Dar Catinca nu vrea. Iar cand Catinca nu vrea ceva, e foarte clar pentru toata lumea ca nu trebuie insistat. Ce sa fac eu in cazul asta? Stiu ca-i face bine sa-i scot, dar nu stiti cum poate sa faca. Nu plange, nu tipa, nu urla. Racneste din toate puterile, se inroseste la fata, se zvarcoleste din maini si din picioare, in momentul in care ma ating de ea, dar si mult dupa aceea, poti crede ca o tai cu cutitul si pui sare. Eu cum naiba sa rezist la asta, cum sa ma gandesc ca ii fac un bine??? Cineva mi-a zis s-o duc la Budimex sau Gr. Alexandrescu s-o aspire ei. Trecand peste distanta, ca ar dura o ora pana acolo si una inapoi, nu mai vorbim ca masina e ingropata in zapada, acolo cum credeti ca s-ar purta? Au aia putere de convingere mai mare ca mine, o aspira sub hipnoza? Plus ca daca n-as fi langa ea, ar plange din start dupa mine? M-as simti mai impacata cu gandul ca au chinuit-o altii si eu nu am asistat, sau am asistat neputincioasa?
Deci, revin la intrebarea anului pentru mine: ce e mai bine pentru puiul meu? Cu zambetul larg si mucii in gat, sau cu lacrimi pe obraz si mucii in batista? Ca doar o cheama batista bebelusului....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)