duminică, 28 februarie 2010

Week-end de criza

Nu incep si eu sa ma plang de criza economica. As fi de-a dreptul ipocrita sa ma vaiet cat de greu o ducem, cand de fapt week-end-ul asta m-a prins cu bani in buzunar, mai multi decat am putut sa cheltui. Asta pentru ca nu am reusit sa ajung nicaieri...a fost un week-end de criza de burta, criza de nervi, criza de timp (asta persista de cateva luni, de altfel).

Trebuia sa fie primul week-end linistit in familie dupa mai mult de 2 luni.Mai aveam ceva mancare gatita pentru sambata si programul era stabilit: vineri seara pizza in familie, sambata dimineata leneveala, pe la 3 mergem la Babyexpo s-o cunosc in sfarsit pe Diana si sa vad cu ochii mei noutatile, iar de acolo sa iau si un cadou pentru Mircea care ne astepta la petrecere. Duminica dimineata baietii merg la cumparaturi, apoi eu gatesc si dupa amiaza iesim la plimbarica toti.

Lucrurile au mers bine pana vineri seara.Dupa ce a savurat 2 bucati pe pizza si o cana cu lapte Danut a zis ca-l doare burta. Treaba s-a imputit (e unul cuvintele preferate ale lui Danut, altfel nu l-as fi folosit ) rapid, a vomat toata noaptea, a facut si diaree. M-au trezit si pe mine de 2 ori sa-i ajut la schimbat pijamale si lenjerii , dupa aceea a fost o treaba rezolvata intre barbati. A zacut si sambata , si duminica, si cred ca daca nu-l lasam sa se joace un pic la calculator (dupa 4 saptamani de pauza) ar fi mai zacut si acum.

Sambata dimineata, in loc de relaxarea promisa, a trebuit sa spal cele 3 randuri de lenjerii si de pijamale afectate puternic de criza de burta a lui Danut, sa fac curatenie, sa aspir si sa aerisesc bine camera lui Danut si baia lui, afectate si ele de aceeasi problema. Pe la orele 2 dupa pranz, Catinca s-a culcat, baietii dadeau ochii peste cap, drept urmare am decis: sarim Babyexpo, facem nani acum si apoi mergem la Mircea.S-a trezit cu febra , dar am decis totusi sa-l scot din casa, poate isi revine , si bine am facut pentru ca reusit sa iasa din starea aceea de rau. Am ratat totusi bunatate si frumusete de tort, am fost pentru prima oara spargatori de chef si ne-am intors pe la 10 acasa.

Duminica dimineata am avut eu un moment de criza de nervi combinata cu criza de timp. Pe aragazul meu cu 4 ochiuri am jonglat cu 5 oale in care fierbeau : supa cu vita a Catincai, supa de pui pentru Danut si noi, pastele, sosul pentru paste si cu o tigaie in care se caleau ciupercile si sunca pentru paste. Intr-un moment de cumpana am evaluat rapid oferta de pe blatul din bucatarie: o cutie de suc de portocale 100% (din comert), o cutie cu suc de ananas 100% ( din comert), apa plata, bere fara alcool (nelipsita din dieta mea zilnica), o cutie de cola primita bonus la comanda de pizza si o sticla de vin rosu desfacuta. Ca o mama responsabila si care lupta pentru un stil de viata sanatos, am desfacut evident doza de cola si am baut-o pe nerasuflate.

Somnul meu de dupa amiaza l-am inlocuit cu o ultima repriza de martishorit, va povestesc eu mai incolo ce-i ala, care s-a prelungit si dupa ce s-a trezit Catinca. Fata cuminte, a stat in patut o vreme , sa pot termina. Ea cand sta acolo are un sport principal: sa arunce din patut jucariile. Sau poate e o forma de comunicare cu vecinii de la etajele inferioare, cine stie? cand are ceva de spus vecinilor de la etajul 2 arunca jucarii mai mici si mai usoare, dar cand da drumul sfesnicelor de lemn de biblioteca pe parchet si cand arunca cu masinutele ei cantatoare din patutz sunt sigura ca bucuria vecinilor de la etajul 2 este impartasita si de cei de la 1 si parter, si chiar de nenea care umbla prin beci cateodata sa verifice tevile. Probabil intr-un astfel de moment rezistenta uneia dintre jucarii a fost slabita, si astfel s-a putut ca 2 bucati de plastic sa ajunga in gura fetei. Nu stiu cum am ajuns la ea si in ce ordine am executat manevrele: deget bagat pe gat, lovit cu palma intre omoplati si intors si scuturat copilul cu capul in jos, cert este ca am scos bucata buclucasa si pe sora ei, care era inca in gura, nu ajunsese in gat. Ufffff...

Dimineata asta m-am trezit fericita ca e soare afara, ca a venit primavara, ca implinesc 7 ani de cand am incetat sa fiu domnisoara Cazacu, si de ce nu, ca week-end-ul de criza s-a incheiat. Nu am apucat sa ma misc prea mult prin pat, ca m-a apucat o durere de burta, am fugit la baie si...de atunci, tot fug la baie din 10 in 10 minute. Si in loc sa-mi savurez cafelutza de dimineata savurez un ceai de menta.

PS: timpul e cel care m-a impiedicat sa scriu de ceva vreme, dar am la subiecte pe care vreau sa vi le impartasesc.....rabdare, da? :)